Publicat: 15 Noiembrie, 2017 - 16:14

În data de 16 noiembrie se vor împlini 71 de ani de la adoptarea Constituției UNESCO, aceasta reprezentând actul de naștere al acestei organizații. UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea mondială și la colaborarea între națiuni prin cultură, ecologie, educație și știință. România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956.

Prezențele românești pe listele Patrimoniului Mondial material și imaterial sunt numeroase. Ca stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO 3 rezervații ale biosferei — (Pietrosul Mare (1980), Retezat (1979), Delta Dunării (1998) — 8 situri ale Patrimoniului Mondial (6 culturale și 2 naturale). Lista tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise 6 bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina, Ritualul Călușului, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată — dosar comun cu Republica Moldova, Dansul Fecioresc din Ardeal, Meșteșugul țeserii covoarelor de perete din România și Republica Moldova.

În cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, ce va avea loc în Republica Coreea, Jeju, în perioada 4 — 9 decembrie 2017, se va discuta propunerea de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului multinațional România — Bulgaria — Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei — Republica Moldova privind Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie.

Urmărindu-se evidențierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum și necesitatea protejării și conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a inițiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Această dată nu a fost stabilită întâmplător. La a 34-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca ziua de 16 noiembrie să fie sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO, deoarece în 16 noiembrie 1972, la Paris, Statele Membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natura. Aceeași dată reprezintă, de asemenea, și momentul constituirii UNESCO.

România este printre țările ce își respectă angajamentele luate la nivel UNESCO. De aceea considerăm ca ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile UNESCO. De asemenea, reiterăm intenția de a crea o dimensiune parlamentară la nivel UNESCO, o dimensiune importantă, pentru o mai bună promovare a elementelor de patrimoniu național. Comisia își propune, prin acțiunile sale, să sprijine demersurile de înscriere a elementelor naționale în Patrimoniul UNESCO (pe cele pe care le consideră fezabile), precum și să susțină măsurile de protecție și conservare a monumentelor ce sunt în Lista, dar sunt în pericol de a fi excluse.

Constituția UNESCO, prin valorile și principiile pe care le instituie, poate reprezenta un punct de referință pentru orice națiune. Primul articol al acesteia definește scopul organizației, acela de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură și comunicații pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie.

În anul 1945, la înființare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urmau să fie reconstrucția școlilor, bibliotecilor și muzeelor distruse de război. După 70 de ani poate ar trebui să ne gândim la același lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate, o abordare prin care să se reconstruiască un nou sistem de valori în educație și cercetare.

Elementele menționate mai sus, la care se adaugă cultura, reprezintă pilonii de bază ai unei națiuni sănătoase, elemente esențiale pentru o dezvoltare durabilă.

Schimbările climatice, creșterea nevoilor populației, coroborate cu resursele limitate reprezintă, de asemenea, provocări ce sunt pe agenda și în atenția UNESCO și ar trebui să fie o preocupare permanentă la nivelul fiecărei națiuni, o gestionare atentă a acestora fiind necesară.

Ținând cont de situația actuală, de faptul că există zone fierbinți în lume controlate de teroriști, zone unde există monumente UNESCO ce au fost distruse sau comercializate ilicit (artefactele muzeului din Mossul, anticul oraș Nimrud, dinamitarea ruinelor vechii capitale a imperiului Parth și a edificiilor palmyrene), considerăm că se impun măsuri de consolidare a rolului UNESCO în materie de protecție a patrimoniului cultural și promovare a pluralismului cultural în situații de conflict armat.

Această distrugere are două componente:

1. Existența unui plan de 'eradicare culturală' prin care se urmărește subminarea identității culturale și a moralului populației locale;

2. Ascunde traficul cu artefacte, modalitate de finanțare a grupărilor teroriste.

Conform unui studiu efectuat de UNESCO reiese că piața licită de antichități este evaluată la peste 50 miliarde de dolari, în timp ce piața ilicită este estimată de aceeași organizație la aproximativ 6 miliarde de dolari. Ca exemplu contrabanda cu bunuri culturale era, la un moment dat, pentru ISIS a doua sursă majoră de finanțare, după contrabanda cu petrol.

Lupta cu 'terorismul cultural' necesită o strategie coordonată și multilaterală, mergând de la agregarea globală a ONG urilor dedicate acestei problematici în diferite părți ale lumii până la includerea terorismului cultural pe agenda globală de securitate și la extinderea capacității UNESCO de a oferi, rapid, zone sigure de păstrare a bunurilor culturale evacuate din zonele de conflict.

Ținând cont de contextul actual, atât intern cât și extern, deviza UNESCO, regăsită și în Constituție, 'Construim pacea în mintea oamenilor', nu a fost mai importantă sau mai relevantă ca în zilele noastre.

Prin eforturile noastre dorim să putem construi o cultură a păcii prin educație, cultură, știință, comunicare și informare. Pacea reprezintă fundamentul, punctul de plecare pentru orice acțiune.

Odată cu celebrarea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, noi, membrii Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, dorim să reconfirmăm atașamentul profund față de principiile fundamentale ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură în care fiecare cultură, națiune și individ contribuie la dezvoltarea umanității și realizarea unei societăți globale.

În dorința de a promova o viziune integratoare a societății românești prin susținerea culturii, educației și științei ca elemente fundamentale ale națiunii române, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO se angajează:

— Să contribuie activ la protejarea și conservarea monumentelor din patrimoniul național înscrise în Lista Patrimoniului Mondial sau pe Lista tentativă UNESCO;

— Să sprijine necondiționat și prin toate mijloacele creșterea calității educației și a cercetării științifice;

— Să se implice în promovarea valorilor culturale românești și a bunurilor românești înscrise sau a celor propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO;

— Să susțină interesele naționale la nivelul UNESCO.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO și-a propus ca prin acțiuni de diplomație parlamentară să promoveze imaginea României pe plan internațional. Pentru realizarea acestor deziderate, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO consideră că este necesară elaborarea unei strategii naționale, susținute de efortul conjugat al tuturor instituțiilor naționale implicate în problematica UNESCO.

Deputat Ionel Palăr

Președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO