2005, anul demisiilor în administraţia băcăuană

Anul 2005 a fost pentru administraţia băcăuană unul plin de patimi şi de şicane politice puse la cale de oameni care, până nu de mult, păreau a se înţelege de minune. Dincolo de scandalurile iscate de schimbările din funcţii ale directorilor de instituţii descentralizate, în 2005 au existat în Bacău şi demisii la vârf, care au constituit premiere şi la care nu se aştepta aproape nimeni, dar şi eliberări din posturi la fel de surprinzătoare. Prima demisie a unui ales local din funcţie a fost înregistrată în ziua de 6 iulie când fostul viceprimar al municipiului Bacău, liberalul Mihai Şlic a decis să părăsească această funcţie. Fostul viceprimar a motivat că a reununţat la funcţia sa, din cauză că nu are cu cine lucra.

Iniţial, viceprimarul s-a autosuspendat din funcţie şi a intrat în concediu. A explicat, totuşi, că indiferent de ce se va întâmpla, el în primărie nu se mai întoarce. Şi aşa a şi fost. La scurtă vreme după aceea, viceprimarul a demisionat. Cei cărora Şlic le-a adus acuzaţii grave, cum că l-au izolat şi n-au vrut să îl coopteze în echipa lor, au spus că, de fapt, viceprimarul ar fi semnat în absenţa primarului Romeo Stavarache nişte acte care să favorizeze o firmă, la care Mihai Şlic ar fi avut, prin interpuşi, anumite interese. Cert este că postul de viceprimar rămas liber avea să stârnească, câteva luni mai târziu, un adevărat război în sânul Alianţei D.A. PNL - PD, la Bacău.

Cea de a doua demisie de răsunet l-a avut în centru pe Constantin Avram, fostul subprefect de Bacău desemnat de Partidul Democrat, care a fost mazilit tocmai de formaţiunea politică care l-a propulsat în această funcţie. În locul lui a fost numit Neculai Olaru, iar rocada a avut loc la începutul lunii noiembrie. Schimbarea a fost cu atât mai neobişnuită, dacă ţinem cont că, din punct de vedere administrativ, lui Avram, chiar şi cei care-l doreau jos, nu au avut ce să-i reproşeze. Acestuia i s-a pus însă în cârcă faptul că, pe linie de partid, din scaunul de subprefect, nu a făcut mare lucru. Declaraţiile acestea au fost făcute public de mai marii PD, deşi se ştia că funcţia de subprefect îl obligă pe ocupantul acestui scaun să facă administraţie, şi nu politică în Prefectură.

Până la urmă, Avram a fost schimbat, iar cel sacrificat de partid a preferat să lase lucrurile aşa, deşi dădea semne că ar avea să le reproşeze destule mai marilor partidului care l-a dat jos din funcţie. Cert este că nici noul propulsat de PD nu a izbutit să ducă la bun final doleanţele liderilor formaţiunii. După cum a declarat, una dintre priorităţile lui Neculai Olaru părea a fi schimbarea din funcţia de secretar general al Prefecturii a lui Gheroghe Hură. Imediat ce s-a instalat ca subprefect, Olaru a spus public că-şi doreşte acest lucru, însă demersul său s-a izbit de riposta prefectului Gabriel Berca, care a spus că apreciază activitatea secretarului. În plus, ca o ironie a sorţii, de la 1 ianuarie 2006, Hură va deveni direct subprefect, în timp ce Neculai Olaru trebuie să dea concurs, ca să rămână pe această funcţie.