Dâncu îi răspunde dur lui Băsescu

Răspuns alocuţiunii D-lui Traian BĂSESCU de la Scoala de vară a Societăţi Române de Radiodifuziune, Sinaia 2002 Când lumea politică se preocupă de analize nu avem decât motive de bucurie
pentru că rationalizarea vieţii sociale şi politice trece, obligatoriu, prin
acest tip de demers. Chiar atunci cînd nu e făcută de specialisti in
domeniu, analiza politică este binevenită. Nu putem insă să nu fim
ingrijoraţi atunci când apar simulările de analiză politică, sau analizele
trucate. Forma discursului analitic poate fi pusă pe niste date imaginare,
inventate doar pentru a servi anumite scopuri de factură propagandistică.
Acest fapt este grav si este practicat in România de senatorul CV Tudor care
inventează date alternative la toate cercetările si sondajele de opinie care
se publică, pretinzind că toate cercetarile sunt măsluite in defavoarea
partidului pe care-l conduce.

La Scoala de vară a Societăţii Române de Radiodifuziune Domnul Traian
Băsescu a prezentat o analiză politică in care a incercat să îmbine
interpretarea cu analiza unor date empirice de provenientă incertă. Intenţie
lăudabilă dar realizarea menită a servi unor scopuri pur propagandistice. O
serie de interpretări ale tendintelor de evolutie privind viaţa politică de
la noi au tendinta de a construi o imagine trucată asupra realităţii
politice. Să luăm câteva exemple.

1.Simulînd ingrijorarea privind iminenta unor amenintări la adresa PSD si a
Guvernului, Traian Băsescu remarcă faptul că, după Praga, Guvernul „va
trebui să facă mari concesii sociale”. Este fals, Guvernul României face din
crearea coeziunii si refacerea solidarităţii sociale un proiect major pentru
România. Programul social lansat de Guvern in acestă vară va pune in
aplicare o dimensiune importantă a reformei . Vrem să realizăm o societate
în care proprietatea privată să fie motorul economiei iar competiţia şi
eficienţa să ne caracterizeze fără a neglija solidaritatea socială – grija
faţă de problemele aproapelului tău .
Acest Guvern este unul social democrat iar partidul de
guvernământ a fost votat de cetăţeni care se aşteaptă la o politică social
democrată. Nu facem altceva decât să onorăm ceea ce am promis în campania
electorală şi în Programul de Guvernare iar Uniunea Europeană are drept
dimensiune politică întărirea coeziunii şi solidarităţii sociale. Dacă vrem
să fim o ţară cu aspiraţii europene nu putem ignora această dimensiune a
construcţiei societăţii româneşti pe un temei al solidarităţii sociale

Oricum, modul inversunat in care se opune liderul PD satisfacerii unor nevoi
sociale ne ridică semne de intrebare asupra pozitiei pe care o ocupă
partidul condus de Domnia sa pe axa stînga-dreapta. Se validează prin
aceasta tot mai consistentele semnale legate de alunecarea spre dreapta a
Partidului Democrat.

Reamintim analistilor Partidului Democrat că , în acest an, Consiliul de la
Casablanca al Internaţionalei Socialiste a avut in centrul dezbaterilor tema
„Pacea, Securitatea si Dezvoltarea” accentuind ideea eliminării sărăciei,
inegalităţilor şi realizarea justitiei sociale.

Partidul Social Democrat nu concepe să se vorbească despre satisfacerea unor
nevoi sociale stringente ca despre niste „concesii” pentru ca ne aflăm in
faţa unor drepturi ale omului pe care politicul este obligat să le rezolve
prin proiecte si programe de guvernare.

2. In a doua sectiune a discursului, D-l Traian Băsescu face o interpretare
a datelor unui sondaj de opinie pe care Presedintele PD pretinde că l-a
realizat in luna iulie un institut specializat. Regula de minimă
deontologie este să se precizeze executantul, aria de culegere a datelor şi
dimensiunea eşantionului. Lipsa acestora din analiza liderului PD poate
conduce la concluzia ca datele sunt imaginare si cercetarea nu a avut loc.

Dacă trecând însă peste aceste vicii de fond şi interpretăm aceste date
obţinem concluzii de o accentuată evidenţă, dar diferite. La intrebarea
legată de „Factorii care au influentat deciziile in ultimele 6 luni”
variantele de răspuns (multiple, bănuiesc) demonstrează un fapt banal din
punct de vedere sociologic: politica se personalizează, liderii politici
sunt in perspectiva perceptiei publice principalii promotori si responsabili
pentru deciziile politice. Premierul Adrian Năstase se află pe primul loc
la incredere în oamenii politici şi este normal a fi perceput ca dinamizator
al actiunii guvernamentale. Apoi faptul că 52% din români ar considera că
majoritatea parlamentară si lideri PSD au fost factori de influenţă iar
opozitia parlamentară are doar o pondere de 18,7% sunt perceptii normale
asupra vieţii politice. O concluzie este valabilă din analiza D-lui Traian
Băsescu: „opozitia in ansamblu, ca masinărie politică, nu este văzută de
electorat ca fiind un factor de influenţă a lucrurilor in bine sau în rău”.
Probabil că şi aici percepţia electoratului este corectă şi rămâne ca
opoziţia să producă programe si proiecte politice care să influenteze viata
politica si socială. Este o promisiune pe care opozitia încă nu o onorează
si tipul de actiune politică practicată de PD este relevant pentru acest
deficit de imagine publică a opozitiei.

3.O intrebare de genul După părerea Dvs care sunt cauzele pentru care
initiativele Guvernului nu au fost puse in aplicare? este o intrebare care
contine o presupoziţie absurdă (că iniţiativele Guvernului nu se pun in
aplicare) şi nici măcar nu trebuie să fi sociolog pentru a vedea că ea
directionează răspunsurile. O asemenea intrebare se poate pune doar dacă
este precedată de o intrebare-filtru, dar aceasta se întîmplă atunci cînd
metodologia derivă din dorinta de obiectivitate si nu din incercarea de a
obţine evaluări strâmbe utilizabile pentru o luptă politică de demolare a
adversarilor prin orice mijloace.

Nu putem decât să salutăm iniţiativa D-lui Preşedinte al PD de a se baza in
analizele pe care le face pe date empirice, obţinute din studii sociologice.
Este o practică de discurs politic care elimină violentele de limbaj si
vulgarităţile. Dar ar fi de preferat ca să fie respectate regulile
prezentării datelor de sondaj iar interpretările şi comentariile, deşi
libere, să nu fie contrare evidentei. Sigur că este nevoie de analisti dar
ei apar din mediul jurnalistic sau din cel academic. Si acest caz
demonstrează că, de cele mai multe ori, actorii politici nu se pot desprinde
de subiectivitate sau de partizanat atunci când se ocupă de comentarii şi
interpretări.

Vasile Dâncu