Ouă roșii, nu policolor!
Gospodinele care nu au apucat să vopsească ouăle în Joia Mare mai au un deadline – dimineața Sâmbetei Mari. Ca o ”derogare” de la regula Bisericii Ortodoxe care spune că această ofrandă trebuia adusă la slujba din Vinerea Mare.
Tradiția spune că ouăle înroșite în Joia Mare sunt duse la slujba din dimineața Vinerii Mari, când se scoate Sfântul Epitaf din altar și se așază pe masa din mijlocul bisericii, masa pe sub care trec de trei ori creștinii, depunând flori la picioarele Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul.
Cum s-au înroșit ouăle de la sângele Domnului Iisus Hristos
Când Domnul a fost răstignit pe cruce, Maica Sa și Sfânta Maria Magdalena au vrut să fie lângă El. Dar ostașii romani nu le dădeau voie să să apropie de locul penitenței. Atunci ele le-au dăruit un coș cu ouă, iar pentru această ”plată” li s-a îngăduit să stea la picioarele crucii până când Iisus și-a dat sufletul în brațele Tatălui ceresc.
După ce trupul a fost ridicat și dus spre înmormântare, la picioarele crucii a rămas coșul cu ouăle înroșite de sângele Mântuitorului scurs peste ele.
Minunile Sfintei Maria Magdalena
Sfânta mironosiță Maria Magadalena și-a continuat misiunea apostolească de propovăduire a învăţăturii creştine în Biserica primară, făcând călătorii misionare în Egipt, Fenicia, Siria, Galia şi chiar la Roma. La Roma, Tradiţia spune că a ajuns chiar în faţa împăratului Tiberiu (14-37 d.Hr.), pe care l-a tămăduit, acesta având un ochi bolnav. În acele vremuri, când cineva dorea să apară în faţa împăratului, trebuia să aducă şi un dar pentru el. Legenda spune că Maria Magdalena s-a prezentat în faţa împăratului Tiberiu doar cu un ou de găină, conform obiceiului vremii de a se oferi ouă drept daruri în prima zi din an sau cu ocazia zilei de naştere a cuiva. Oferindu-i oul împăratului, şi-a prezentat salutul: „Hristos a înviat!“. Răspunsul împăratului a fost că este greu de crezut că se poate trezi cineva din moarte, aşa cum oul pe care l-a primit de la ea nu-şi poate schimba singur culoarea. Sfânta Magdalena a ridicat mâna cu oul alb și a spus: ”Dacă Hristos a înviat, acest ou să devină roșu!”. Și ouă s-a înroșit în mâna ei, simbol al Învierii lui Hristos. Iar Maria Magdalena se bucura de respectul Cezarului Romei.
Revenită la Ierusalim, Maria Magdalena şi-a continuat activitatea de propovăduire. Împreună cu Sfântul Maxim, unul dintre cei 70 de ucenici ai Mântuitorului, au fost prinşi de iudei şi abandonaţi, alături de alţi creştini, în mijlocul mării, fără hrană, pe o corabie fără pânze şi fără vâsle, naufragiind până la Marsilia, în Galia. Acolo au debarcat vii şi nevătămaţi, prin puterea lui Dumnezeu, însă s-au aflat tot în faţa unor păgâni ce îi dispreţuiau. A început Sfânta Maria Magdalena a le vorbi despre singurul Dumnezeu adevărat, chiar în faţa guvernatorului roman al provinciei, Ipatie, venit împreună cu soţia sa pentru a jertfi idolilor, ca să aibă un copil. După mai multe cuvântări ale Sfintei, acesta a primit-o în palatul său şi i-a cerut să-l povăţuiască în credinţa creştină. Iar prin mijlocirea Mariei, a fost binecuvântat de Dumnezeu cu un prunc, însă soţia i-a murit când l-a adus pe lume. După o vizită la Roma şi un pelerinaj la Ierusalim, s-a întors acasă şi şi-a aflat soţia vie, supravieţuind prin rugăciunile şi grija Sfintei Maria Magdalena. După această minune, Ipatie s-a botezat dimpreună cu toată casa sa.
Sfârşitul vieţii Mironosiţei Maria Magdalena o găseşte pe aceasta în Efes, unde l-a regăsit pe Sfântul Ioan, ucenicul cel iubit, ce o avea în grijă pe Fecioara Maria, Maica Domnului. Continuând activitatea apostolească până în cel din urmă ceas, a trecut la cele veşnice, fiind îngropată la intrarea într-o peşteră, unde aveau să adoarmă şi cei şapte tineri martirizaţi în Efes, pomeniţi de Biserica noastră la 4 august.
(basilica.ro).
Ouă roșii, nu verzi, galbene, albastre
Slujitorii Bisericii Ortodoxe ne învață să vopsim ouăle de Paști doar în roșu, pentru că sângele Mântuitorului roșu a fost, la fel ca al nostru. ”Vrăjmașul” (diavolul) este cel care ne învață să le vopsim în verde, galben, albastru și să aducem în peisaj Iepurașul de Paști, ca ispite de a batjocori numele Domnului.
Cine are urechi de auzit să audă!
Articol de Gabriela Boceanu
foto: pixabay
