Profesionişti din sfera cărţii, în dialog la „Retrospectiva anului editorial românesc” organizată de ICR
Pe 15 februarie, de Ziua Naţională a Culturii, Institutul Cultural Român a organizat, prin Centrul Naţional al Cărţii (CENNAC), cea de-a doua ediţie a unui eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume, intitulat „Retrospectiva anului editorial românesc”. Acesta reprezintă un program anual ce vine în sprijinul traducătorilor, oferindu-le informaţii despre cărţile recente ale autorilor români şi, de asemenea, un cadru în care să intre în contact nemijlocit cu profesionişti din sfera cărţii.
Manifestarea a reunit peste 30 de specialişti din domeniul editorial din diferite ţări (traducători, universitari, publicişti) şi a avut în prim-plan cele mai reuşite volume ale scriitorilor români publicate în anul 2023. Ele au fost prezentate de critici, istorici literari şi publicişti precum Paul Cernat, Adina Rosetti, Cosmin Ciotloş, Şerban Axinte şi Cezar Gheorghe, nume consacrate din presa culturală autohtonă. Dezbaterea, la care au asistat numeroşi traducători de literatură română din mai multe ţări, a fost moderată de poetul şi jurnalistul Florin Iaru.
Evenimentul a fost deschis de directoarea CENNAC, Dana Ionescu, şi de Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român, care a subliniat importanţa dialogului cu profesioniştii din domeniul editorial şi, de asemenea, rolul esenţial al traducătorilor în dezvoltarea şi promovarea literaturii române în străinătate, reiterând sprijinul acordat de ICR editurilor străine pentru publicarea operelor scriitorilor români.
Participanţii au adus în discuţie particularităţi ale anului editorial 2023, au semnalat preocupări şi tendinţe şi au recomandat volume care, prin calităţile lor, merită atenţia cititorilor.
Paul Cernat, critic, istoric literar, colaborator la cele mai importante reviste culturale din România, a prezentat cele mai relevante apariţii din sfera nonficţiunii. În opinia sa, printre acestea se numără volume precum „Alfabetul bucatelor. Povestiri cu miez gustos cuprinzând reţete româneşti reinventate sau de la străini împrumutate” de Vlad Macri (Editura Humanitas), „Desene mişcătoare. Dialoguri despre critică şi film” de Mihai Iovănel & Andrei Gorzo (Editura Polirom) sau „Teoria blocului de gheaţă.
Explorări în sociologia relaţiilor interetnice” de Marius Lazăr (Casa Cărţii de Ştiinţă).
Adina Rosetti, jurnalistă şi scriitoare, fondatoare a Asociaţiei De Basm, a analizat cele mai reuşite volume de literatură pentru copii. Subliniind dezvoltarea din ce în ce mai pronunţată a genului în ultimii ani, autoarea a semnalat, printre altele, titluri precum „Apolodor pe crestele Carpaţilor” de Florin Bican şi „Cameleonul Cami pleacă în Tibet” de Luminiţa Corneanu (Editura Arthur) sau „Cofetăria” de Lavinia Branişte (Editura Cartier).
Cosmin Ciotloş, critic şi istoric literar, a comentat apariţiile semnificative din sfera poeziei. Între cel mai recent volum semnat de Nora Iuga, una dintre cele mai importante poete ale ultimelor decenii, intitulat „Fetiţa strigă-n pahar” (Editura Nemira), şi un volum de debut precum „Candelabre în valul artificial” de Alexandru Funieru (Casa de Editură Max Blecher), au fost semnalate mai multe lucrări relevante pentru poezia momentului.
Şerban Axinte, cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, colaborator la mai multe reviste culturale, a trecut în revistă realizările din proza scurtă. Printre titlurile considerate importante se numără „Kiwi” (Editura Polirom), antologia de proză scurtă editată de Marius Chivu, care cuprinde texte de autori români precum Bogdan-Alexandru Stănescu sau Ana Maria Sandu. Acesteia i se adaugă volume precum „Adevărul despre vacanţe” de Cătălin Pavel (Editura Humanitas) sau, la categoria „debut”, „Vezi mâinile mele” de Gabriel Macsim (Editura Polirom).
Cezar Gheorghe, critic de film şi critic literar, membru al juriului Premiilor Observator cultural, s-a axat pe câteva tendinţe în romanul românesc al momentului. În prezentarea sa, a scos în evidenţă volume de facturi diferite, printre care „Acasă, departe” de Adrian G. Romilă sau „Linia Karman” de Andreea Răsuceanu, ambele apărute la Editura Polirom, şi „Sfârşitul lumii e un tren” de Daniela Raţiu (Editura Cartier).
Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii (CENNAC), a alocat în acest an 1,8 milioane de lei pentru traducerea cărţilor româneşti în străinătate. Sesiunea 2024 a programelor Translation and Publication Support (TPS) şi PUBLISHING ROMANIA este deschisă editurilor străine până pe 26 februarie 2024.
