Revoluţia finanţării şi şansa ei de a moderniza afacerile României
Prima ediţie a forumului internaţional „Romanian Venture Forum” a avut loc pe 7 decembrie la Opera Naţională Română şi a fost moderat de către domnul Adrian Cojocaru, jurnalist, un proiect iniţiat de Asociaţia Naţională a Antreprenorilor (ANAA)*, în parteneriat cu CONAF – Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin, Opera Naţională Bucureşti, susţinut de Catalyst Romania**, ROPEA***, WINGATE-project şi Belgrad Venture Forum, sponsorizat de OMV Petrom şi Banca Transilvania.
„Primul forum internaţional de capital de risc din România a capitalizat interesul reciproc al industriei finanţării alternative, al geniilor tehnologiei digitale şi al antreprenorilor. Aflat la prima ediţie, Romanian Venture Forum a adunat investitori şi speakeri din 8 ţări, gata să asculte cele 10 startup-uri ce au fost preselectate din peste 50 de startup-uri înscrise, având oportunitatea de a îşi prezenta ideile şi de a cere finanţarea necesară în faţa investitorilor veniţi din zonele de Business Angels, Corporate Funds şi Capital de Risc. Pitch-urile s-au desfăşurat în două serii, împărţite pe categorii: „tech” şi „green”. Suntem mândri să spunem că startup-urile româneşti s-au dovedit a fi inovatoare şi la fel de bune ca orice alte startup-uri din afara ţării, după cum au spus investitorii noştri străini şi că în final, juriul a ales: Zetta Storage, reprezentat de fondatorul său, Petru Popa, Lendrise, reprezentat de Nic Bălăceanu, CEO, pentru categoria de „tech”, Hardo Horizon, reprezentat de fondatoarea Ana-Luminiţa Liţa, şi CNBagro.tech, reprezentat de Cezar Nourescu, co-fondator şi CEO, pentru categoria de „green”. Câştigătorii primei ediţii Romanian Venture Forum au avut oportunitatea de a se prezenta în faţa unui juriu de investitori puternici, iar unii dintre ei sunt pe cale de a întâlni potenţiali clienţi şi investitori din ţările vecine. Am avut ocazia totodată să discutăm subiecte precum: comunicare transfrontalieră, inovaţii, investiţii, cooperare între startup-uri şi întreprinderi, precum şi despre sprijinul puternic pentru antreprenoriatul feminin şi importanţa proiectului Wingate, reprezentat în România de către ANAA şi CONAF”, a declarat Cristina Chiriac, Preşedinta ANAA.
„Sunt onorat de faptul că echipa Catalyst Romania a contribuit semnificativ la organizarea primului Romanian Venture Forum şi sunt convins că acesta va deveni pe viitor o frumoasă tradiţie pentru ecosistemul de venture capital din ţara noastră. Prezenţa semnificativă a speakerilor şi participanţilor din alte ţări ale CEE arată în plus că Bucureştiul poate şi trebuie să devină un hub pentru startup-uri şi investiţii al întregii regiuni”, a declarat domnul Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst România.
Doamna Teodora Elena Preoteasa, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Premierului României, a transmis mesajul dedicat al domnului Prim-Ministru, Nicolae Ionel Ciucă: „Pentru noi, credibilitatea este esenţială. Prin urmare, investim în obiective concrete care să contribuie la o Românie mai rezilientă, mai verde şi mai digitală. În elaborarea măsurilor de susţinere pentru mediul de afaceri am luat în considerare şi posibilitatea ca în următorii ani întreprinderile să se confrunte cu provocări în ceea ce priveşte finanţarea de noi datorii sau refinanţarea datoriilor existente, în timp ce intermediarii financiari se confruntă cu impactul noilor reglementări prudenţiale şi aleg să furnizeze mare parte a finanţării pentru susţinerea întreprinderilor mari. Există, la nivelul nostru, preocupări serioase cu privire la capacitatea de a susţine nevoile IMM-urilor mari. În acest sens, am alocat prin PNRR 1,25 miliarde de euro pentru instrumente financiare, 400 de milioane de euro fiind regăsite în fondul de capital de risc pentru rezilienţă, care sprijină startup-uri, companii în stadii incipiente”, a transmis domnul Prim-Ministru Nicole Ciucă prin intermediul doamnei Teodora Elena Preoteasa, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Premierului României.
„Afacerile mici şi mijlocii sunt coloana vertebrală a economiei europene, oferă cele mai multe oportunităţi de angajare şi reduc sărăcia, dar în ciuda impactului masiv asupra creşterii economice, au un acces la finanţare limitat de bariere multiple”, a declarat Excelenţa Sa, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac.
„Cu toţii navigăm pe furtuni puternice în acest moment, cu cei 3 C – Covid, Conflict, Schimbări Climatice – încercând să ne îndepărteze de obiectivele noastre de creştere şi bunăstare. Creşterea preţurilor la energie, creşterea maximă a inflaţiei, blocaje în lanţurile de aprovizionare şi deficitul de forţă de muncă calificată”, a observat Excelenţa Sa, Ramona Chiriac.
„România are la dispoziţie, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), instrumente financiare şi scheme de ajutor pentru ca IMM-uri să depăşească obstacolele financiare în accesul la finanţare, cum ar fi o garanţie portofoliu pentru rezilienţă, o garanţie portofoliu pentru acţiuni climatice pentru a sprijini investiţiile în sectorul eficienţei energetice şi al energiei din surse regenerabile, o schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor şi o schemă minimis pentru a ajuta firmele să se coteze la bursă. Toate aceste instrumente şi scheme de ajutor din sectorul privat au un pachet financiar de 1,8 miliarde de euro. În plus, Fondul pentru Recuperare şi Rezilienţă oferă surse alternative de finanţare prin înfiinţarea şi operaţionalizarea unei Bănci Naţionale de Dezvoltare. Scopul este de a aborda în mod direct companiile care nu au acces în pieţele financiare, prin acordarea de finanţare a proiectelor beneficiarilor eligibili cu un profil de risc ridicat, dar cu potenţial ridicat de a crea valoare adăugată şi locuri de muncă şi pentru care sectorul privat are puţin apetit să asigure finanţare. Banca Naţională de Dezvoltare va avea un capital social de 600 milioane de euro”, a spus Excelenţa Sa, Şefa Reprezentanţei CE în România.
„Nu în ultimul rând, avem Fondul InvestEU, un fond unic care reuneşte diferite instrumente financiare anterioare la nivelul UE. Am semnat deja un prim proiect românesc InvestEU privind microfinanţare pentru a sprijini aproximativ 7.500 de întreprinderi. Pe parcursul cadrului financiar multianual anterior, aproape 300 de milioane EURO în finanţare totală pentru IMM-uri au fost stabilite pentru a genera investiţii de aproximativ 2,5 miliarde EURO, 50.000 de IMM-uri şi companii cu capitalizare medie care beneficiază de un acces îmbunătăţit la finanţare”, a adăugat Excelenţa Sa.
În România, începe o revoluţie a finanţării, binevenită în actualul context al efectelor post pandemie, al tensiunilor geopolitice şi al impactului crizelor suprapuse asupra economiei europene, a spus domnul Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
„Cred că în contextul regiunii noastre, post pandemice, finanţărilor fără precedent în ţara noastră, în contextul în care Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii fac tot ceea ce fac, vă aplaud toate eforturile. Cred că începe revoluţia finanţării în România, cred că avem o fereastră deschisă pe care trebuie să o explorăm astăzi”, a declarat domnul Sebastian Burduja.
Ca rezultat al colaborării Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării cu Banca Mondială se lucrează la adaptarea legislaţiei pentru a facilita dezvoltarea startup-urilor şi atragerea finanţării alternative şi va fi creat un Fond de Investiţii care va completa oferta din piaţa financiară românească, a mai spus domnul Burduja.
„Legislaţia va fi schimbată deoarece startup-urile inovative cu potenţial de creştere mare trebuie să fie tratate într-o categorie separată. Astăzi, un startup de inteligenţă artificială este tratat la fel ca o frizerie de la colţ, din punct de vedere legislativ. Ei nu au flexibilitatea de care au nevoie şi cred că putem face mai multe. Deci obiectivul meu este să lucrez împreună cu Ministrul Justiţiei, cu voi toţi şi sper să reuşim să creăm o entitate comercială care să fie adecvată pentru un startup. Al doilea obiectiv, care vine ca un inside de la echipa Băncii Mondiale, este că avem foarte multe startup-uri care s-au născut în România, dar multe dintre ele au tendinţa să dispară în primii ani şi asta din cauză că finanţarea pentru stadiile incipiente ale unui startup tind să fie mici. Deci, ne-am uitat la modele din alte ţări şi ne-am imaginat acest Fond de Inovaţii al României care va fi cu totul complementar cu instrumentele actuale de pe piaţă, care să intervină în faza incipientă a startup-urilor. Guvernul trebuie să intervină şi să reducă riscul ca startup-urile să dispară”, a conchis domnul Sebastian Burduja.
„Avem numeroase iniţiative care susţin afirmaţia că nu a existat niciodată în istoria capitalistă recentă a României o sumă atât de generoasă, din programe publice, ce poate fi accesată pentru crearea şi dezvoltarea de echipe de management a fondurilor private cu capital de risc; în acest context, văd oportunitatea unei corecţii a stării de fapt prin care la nivel consolidat, activitatea de Fundraising şi de Investiţii din sectorul Private Equity & Venture Capital se află pe ultimele locuri în CEE şi Europa ca parametrii şi % din PIB. Totodată, sperăm ca aceste programe publice să reuşească să atragă în industrie şi investiţii private, în primul rând din partea fondurilor de pensii, dar şi din partea altor categorii de investitori: corporaţii, bănci şi alte instituţii financiare, investitori privaţi. Astfel, aceste fonduri publice vor avea un rol catalizator pentru eco-sistemul financiar, susţinând cu capital planurile de afaceri de creştere ale antreprenorilor şi companiilor acestora, indiferent de etapele de viaţă în care se află: capital de tip crowdfunding, capital pentru accelerare, capital de tip pre-seed şi seed şi ulterior capital pentru creşterea unor companii deja operaţionale şi stabile din punct de vedere financiar.” a declarat domnul Horia Manda, Preşedinte Romanian Association of Private Equity („ROPEA”).
Evenimentul a fost structurat în 5 paneluri de discuţii, ce au abordat teme precum factorii care contribuie la creşterea unui startup, diferenţa dintre poveştile B2B româneşti şi cele globale sau europene, opţiunile de exit pentru investitorii privaţi şi despre cum s-au schimbat investiţiile în tehnologie.
Sursa foto Facebook Cristina Chiriac
