Briefing de presă susținut de ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin
Briefing de presă de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, susținut la finalul ședinței de guvern
Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern organizată la Timișoara, astăzi, joi, 25 aprilie 2024, o ședință focalizată asupra mai multor proiecte cu impact regional major în sănătate, infrastructură de transport, infrastructură sportivă, dar și a unor investiții cu relevanță crescută la nivel național.
Un pas important pentru începerea lucrărilor într-un termen cât mai scurt la Institutul Regional de Oncologie Timișoara a fost făcut astăzi, de guvern, prin desemnarea Companiei Naționale de Investiții ca structură de implementare pentru construcția și dotarea viitoarei unități medicale. Investiția este în valoare de aproximativ 1,15 miliarde lei și va fi finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Viitorul Institut Regional de Oncologie din Timișoara va avea 250 de paturi, ambulator de specialitate integrat, cu 26 de cabinete medicale pentru fiecare subspecialitate, săli de tratament, șase săli de operație, radioterapie, laborator de medicină nucleară, dar și un centru de transplant medular și celule stem. După decizia luată astăzi de către guvern, prin ordonanță de urgență, Compania Națională de Investiții va declanșa procedura de licitație.
Un alt proiect așteptat de timișoreni este noul stadion la standarde UEFA, cu o capacitate de 30.000 de locuri. Această investiție este de aproximativ 837 milioane lei, bani alocați prin hotărâre de guvern. Durata de execuție a proiectului este estimată la 26 de luni.
În domeniul infrastructurii de transport, un proiect important aprobat de guvern este reabilitarea și modernizarea portului Drobeta-Turnu Severin. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 125 de milioane de lei, iar durata de realizare a investiției este de 24 de luni.
O altă decizie se referă la deschiderea punctului de trecere a frontierei Beba Veche, România – Kübekháza, Ungaria. Acesta va fluidiza traficul rutier în zonă și este destinat circulației internaționale de persoane, precum și tranzitului internațional de mărfuri, până la limita de greutate totală de 3,5 tone per vehicul. Data deschiderii se va conveni pe cale diplomatică, după crearea condițiilor necesare de personal, tehnice și de infrastructură.
Rolul esențial pentru accelerarea acestor investiții în Timiș și în regiunea Banatului a fost identificat chiar de la începutul ședinței de guvern de către premierul Marcel Ciolacu în persoana ministrului transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, un timișorean care cred că este mai mult decât bine cunoscut dumneavoastră și cred că de facto este gazda noastră astăzi, așa că îi mulțumesc că este alături de mine la acest brief și îl invit să vă dea mai multe detalii și să vă răspundă la întrebări în continuare.
Sorin Grindeanu: Mulțumesc, Mihai! Bună ziua! Mă bucur să fiu cel care, în mare, anunță astăzi veștile bune de acasă, de aici, de la Timișoara. Vă spun că – și, probabil că cei care mă cunoașteți de mulți ani și sunteți unii în sală, aici, care mă cunoașteți de foarte mulți ani, deja sunt vechi în politică – am fost destul de emoționat astăzi, pentru că, da, am avut parte de o premieră la Timișoara post-decembristă și cred că nu trebuie să privim acest eveniment decât într-un mod simplu. Timișoara merită să aibă cât mai multe evenimente de acest tip și merită să aibă cât mai multe investiții, așa cum anunțam la începutul ședinței de guvern. cel puțin pe domeniul infrastructurii, vorbim de vreo 10 miliarde de lei. Dar astăzi, mă bucur că am în sală doi prieteni, cei doi primari de la Dudeștii Vechi și Beba Veche. Sunt doi primari la care țin foarte mult și care, astăzi, au venit să marcheze și ei acest acest moment, cel prin care a fost adoptată această hotărâre de guvern pentru deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche – Kübekháza. Cu această ocazie, sectorul de Drum Județean 682 va trece în administrarea Ministerului Transporturilor și va fi încadrat în categoria drumurilor de interes național. Menționez că, pentru înființarea acestui punct de trecere a frontierei, a fost încheiat deja un acord bilateral între Guvernul României și guvernul ungar. Dumneavoastră știți foarte bine că, în septembrie anul trecut, exact în această sală, am avut un briefing cu ministrul de externe ungar, cu domnul Szijjártó, urmare a acelui acelui memorandum. Potrivit documentelor puse la dispoziție, vorbim de terenuri care fac obiectul acestui act normativ în valoare de aproximativ 18,3 milioane lei. Domnul primar de la Beba Veche a fost în toată această – nu am cum să nu spun aceste lucruri – în toată această perioadă, domnul Bohâncanu şi Bono de la Dudeștii Vechi, au fost în această perioadă unii dintre cei care au militat foarte mult pentru această hotărâre de guvern și iată că în final ea se va realiza.
Tot astăzi, așa cum spunea mai devreme Mihai, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții, reabilitare și modernizare, modernizarea infrastructurii portuare în portul Drobeta-Turnu Severin. Vă spun pe scurt, e vorba de o investiție de aproximativ 125 de milioane de lei. Durata de realizare a acestei investiții este de 24 de luni.
Nu în ultimul rând a fost aprobată hotărârea de guvern privind declanșarea procedurilor de expropriere a unui imobil proprietate privată aflat pe raza localității Fântânele, județul Arad, care face parte din coridorul de expropriere pentru varianta ocolitoare a municipiului Arad Est.
Stimați jurnaliști, am să fiu mereu, cât voi mai putea, un om politic care va încerca să muncească şi va munci să dezvolte toate regiunile din România, fără discriminare, și contez pe sprijinul colegilor mei din guvern. Dar, întotdeauna, Banatul și Timișoara vor fi mereu în inima mea, motiv pentru care am profitat azi, la începutul ședinței de guvern, de prezența Cabinetului la Timișoara, pentru a trece în revistă, așa cum mi-a cerut prim-ministrul, proiectele de investiții în derulare, în acest moment, în Banat şi în județul Timiș. Sunt lucruri pe care dumneavoastră le știți și pe care ni le dorim cu toții, ca timișoreni, ca bănățeni, să fie finalizate cât mai repede, fie că vorbim de primul proiect – vorbesc de termen – cel din luna iulie, cel legat de Centura de Sud, şi eu spun că la ritmul la care se lucrează în acest moment, luna iulie, ca termen, e un deadline rezonabil. Termenul, conform contractului, e august – eu cred că în iulie vor termina. E o mobilizare bună. Asta este primul dintre ele.
Îmi doresc ca în 15 mai să se depună cât mai multe oferte pentru varianta vest de ocolire, varianta de ocolire a orașului nostru, care e la patru benzi. Mi-aș fi dorit să se fi întâmplat mai repede acest lucru, dar, așa cum știți și ați și scris, a fost contestată la CNSC. Cei care au contestat, au pierdut, doar că au reușit să ne amâne aproximativ trei săptămâni. Astea sunt procedurile. Îmi doresc, pentru 15 mai, să fie cât mai multe oferte, astfel încât să avem concurență și să putem să realizăm, cu o companie puternică, și această investiție importantă.
Îmi doresc, de asemenea, ca – așa cum am avut discuții inclusiv în această săptămână cu cei care realizează studiul de fezabilitate pentru Timișoara-Moravița, pentru drumul expres -, îmi doresc ca în următoarele săptămâni să fie finalizat acest studiu de fezabilitate, astfel încât să se intre în procedura de licitație, să atribuim aceste contracte, fiindcă sunt mai multe loturi, să intre în faza de execuție. Nu mai spun de celelalte, la fel de importante pe zona feroviară, legătura cu Aeroportul Timișoara sau modernizarea Caransebeș-Arad, finanțată prin PNRR.
Undeva în săptămânile viitoare o să vă invit – sigur, suntem în perioada sărbătorilor pascale, dar o să vă invit să mergem pe celebrul tronson cu urși, poate găsim, când mergem acolo, urșii pe care îi căutăm de vreo 10 ani. O să vă invit să vedem demararea acestor lucrări, care au început, dar vreau să vedem și să controlăm și ritmul lor. Oricum, termenul de final de 2026 este unul perfect realizabil și va fi atins pentru această investiție, până la urmă, nu una foarte, foarte complexă, dar una care de foarte multe bătăi de cap și mult disconfort în trafic. Cam astea ar fi, pe scurt. Dacă aveți întrebări, vă rog.
Reporter: Întrebarea mea este ce au discutat ieri echipele tehnice legat de vânzarea Tarom și în ce etapă au ajuns discuțiile cu cei din Emirate.
Sorin Grindeanu: Avem mâine o comisie mixtă la Parlament, comisie mixtă pe care, pe partea română, o conduc eu. Am un omolog, o doamnă din Emirate. Zilele trecute, începând de luni, au fost aceste comisii tehnice. Vom semna un memorandum. Nu are legătură, poate n-am fost eu foarte clar ieri la Tulcea, la inaugurarea terminalului nou din aeroportul Tulcea. N-are legătură acest memorandum și această comisie mixtă cu Taromul și cu restructurări. Acolo a fost o întrebare legată de situația acestei companii și eu n-am făcut decât să detaliez sau să prezint o radiografie la zi. Sigur că în Golf, săptămâna trecută, împreună cu ceilalți colegi din guvern, am fost și subiectul Tarom a fost unul dintre punctele pe care le-am ridicat, o să vedem în lunile viitoare. Cert este următorul lucru, că în acest moment așteptăm ajutorul de la Comisia Europeană pentru Tarom și vorbim de zeci de milioane de euro, un ajutor care nu vine așa, gratuit, ci trebuie să facem anumite lucruri la care ne-am angajat. De asemenea, mai e necesar ceva, și nu o să dau înapoi vizavi de ceea ce am spus ieri, e necesar ca această companie să intre pe un făgaș sănătos economic. Am dat un exemplu ieri. Vorbim de 1.200-1.300 de angajați la Tarom, companie care, în acest moment, e undeva cu activitățile pe care le știm, companie de tipul Taromului în principiu are cam jumătate din acești angajați și puteți verifica, dintre care 90 și ceva la sută e personal navigant, fie că vorbim de piloți, fie că vorbim de însoțitori de bord. Nu vreau să se înțeleagă de aici că Grindeanu spune că trebuie să dăm afară jumătate din angajații de la Tarom. Nu. Ceea ce spun eu e următorul lucru: avem acest plan aprobat de Comisia Europeană, un plan care e dublat de această finanțare și acest ajutor de la Comisia Europeană. După acesta, după acest ajutor sau după primirea acestui ajutor, se intră în îndeplinirea acelui plan asumat de către companie. Despre asta este vorba. Și da, ca să nu închid întrebarea, mi-aș dori să găsim parteneri puternici, companii aeriene puternice care să devină partenerii Tarom. Am mai dat exemplul ăsta și ieri. Una din companiile aeriene cele mai bune din lume, dar în mod sigur din Europa, e Swiss Air, elvețiană. Știți cine e proprietarul? Lufthansa. Cred că am răspuns în mare la întrebarea dumneavoastră. Vă rog.
Reporter: Da. Laitmotivul, astăzi, în tot, în toată comunicarea dumneavoastră, a premierului, a fost Timișoara și Timișul merită. Ați fost premier. Ați fost la guvernare în formula USL 1. Sunteți la guvernare în formula aceasta USL 2, cum o numim noi, jurnaliștii…
Sorin Grindeanu: Unii jurnaliști.
Reporter: Deci, ce v-a împiedicat până acum să oferiți Timișului și Timișoarei ceea ce ziceți că merită? Ce v-a împiedicați să faceți vreodată o ședință de guvern aici, la Timișoara? A doua întrebare este: domnule Grindeanu, am o curiozitate de multă vreme, pare ceva implacabil, ori de câte ori dumneavoastră veniți într-o funcție, cumnata dumneavoastră devine șefa Inspectoratului de Educație din…
Sorin Grindeanu: Școlar.
Reporter: …Școlar, da, Școlar din Timișoara, mă rog, termenii îi putem, în vorbire liberă, moderna.
Sorin Grindeanu: Zic să vorbim instituțional.
Reporter: Mulțumesc. Deci, Inspectoratul Școlar din Timiș…
Sorin Grindeanu: Județean.
Reporter: …este, iată, condus de… Și a treia întrebare, tot o curiozitate aproape personală: dumneavoastră sunteți convins că acele tuneluri sunt exclusiv pentru urși? Mulțumesc.
Sorin Grindeanu: Bun, prima întrebare. Cred că și prim-ministrul și eu am încercat să spunem că încercăm să recuperăm ceea ce n-au făcut toate guvernele, nu doar USL 1 sau USL 2. Niciun guvern n-a făcut, nici cei prea iubiți, probabil de o parte a presei, și să încercăm să recuperăm acest minus pe care guvernele României, indiferent de culoarea politică, l-au avut față de Timișoara. Sigur că putem să vorbim de proiecte, sigur că pot să-mi pun și eu o întrebare, de ce în PNRR, care, apropo, n-a fost făcut de guvernul, cum îl numește o parte a presei, USL 2, ci a fost făcut de niște tineri frumoși și liberi, care aveau ministrul fondurilor europene care a gestionat PNRR-ul, care aveau un ministru al transporturilor, știți, e deputat de Timiș de opt ani, domnul Drulă, și care aveau primar de Timișoara, n-au fost în stare să treacă nimic semnificativ în PNRR. Vreți să vă dau exemple care n-au legătură, să spunem, cu culoarea mea politică? Boc de ce a putut să treacă metroul? A avut implicare politică? Cu ministrul transporturilor de la USR, cu cel care a gestionat, să zicem, acest program național, Ghinea, de la PNRR? Eu cred că asta merita să vă răspundă și alții. Faptul că astăzi sau în ultimii doi ani și jumătate sunt investiții de aproximativ 10 miliarde, eu am înțeles, putem să fim criticați, ok. Dar puteți să ne criticați, cei care o faceți, cât vreți, vor continua aceste investiții și vor continua și cu stadionul, și cu cele amintite de mine și cu institutul oncologic, că vă place unora sau nu vă place. Timișoara merită aceste investiții și Timișoara le va avea în anii următori, fie că le place unora sau nu. Să știți că n-au culoare politică aceste investiții de care aminteam eu mai devreme, acestea sunt pentru cetățeni. Din păcate, administrația publică în acești ani n-a reușit să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor. Asta este evaluarea mea.
N-am făcut niciodată și vă rog să verificați, chiar vă rog să verificați, și o parte dintre dumneavoastră chiar știți acest lucru, nici măcar o dată această propunere legată de inspectorul școlar general. Vă rog să întrebați, de fiecare dată, pe cei care au făcut această propunere. Și dacă cumva nu se îndeplinesc criteriile legale, să răspundă cine n-a îndeplinit criteriile legale.
În al treilea rând, în 2017, în acea jumătate de an cât am fost, nici jumătate de an, cinci luni și ceva cât am fost prim-ministru, exista aceeași problemă cu urșii. Să știți că am făcut o ședință de guvern sau la una dintre ședințele de guvern, ministrul transporturilor era domnul Cuc și îmi spunea cum inaugurăm… atunci se inaugurau acei kilometri de la Lugoj, dacă nu mă înșel, până la Margina. Întrebarea firească, în ședința de guvern, a fost ok, și de la Margina la Holdea? Păi, acolo avem aceste cerințe de mediu, așa sunt prevăzute. Nu mai vreau să mă întorc. Pasaje pentru animale, urși, urși, da? Așa au fost prevăzute. Cum în județul Hunedoara erau niște lilieci, dacă vă aduceți aminte, unici. Eu am respect pentru tot ceea ce ține de mediu și încerc să respectăm toate aceste criterii, doar să nu fie împinse prea departe. Uite că s-au pierdut șapte ani cu toate aceste lucrări. Îmi doresc să fie folositoare pentru animale, dar deja ține de trecut. Ceea ce ne interesează acum este să se intre și s-a intrat la faza de execuție, să fie finalizată, și va fi finalizată în timp această investiție. Restul ține de trecut și, dacă ne ocupăm prea mult de trecut, n-avem timp de viitor. Vă rog.
Reporter: Eu aș vrea să ne explicați, domnule ministru, procedural, ce pași mai trebuie făcuți și cine trebuie să facă acești pași, astfel încât să se ajungă la demolarea efectivă a stadionului actual și începerea lucrărilor la stadionul nou?
Sorin Grindeanu: Cred că trebuie, în acest moment, …sigur, e o lucrare care se desfășoară, din câte știu eu, prin CNI. În acest moment, cred că trebuie să vină o cerere din partea Consiliului Județean, astfel încât să se intre în această fază de demolare și după aceea în partea cealaltă, de construcție. Cred că asta este procedura pe care au urmat-o și celelalte stadioane care sunt modernizate acum. Dacă nu mă înșel, la Constanța, chiar la Pitești e o investiție în derulare în acest moment. Proprietarul sau administratorul, dacă nu mă înșel, al stadionului e Consiliul Județean. Sper să nu greșesc. Și în acest moment el cred că trebuie să depună procedura la această /…/
Reporter: Și din momentul în care se va depune această solicitare, puteți să ne oferiți un orizont de timp până când va fi dată…?
Sorin Grindeanu: O să încerc să-l întreb pe domnul ministru Veștea și o să vă transmit, în mod sigur, această informație. Îmi cer scuze, nu, nu știu foarte bine procedurile interne din Ministerul Dezvoltării. Dar asta e o treabă nu foarte lungă, de, din punctul meu de vedere, așa, la prima privire, în câteva săptămâni cred că se pot parcurge toate aceste etape procedurale. Vă rog.
Reporter: Și mai am o singură întrebare legată de ședința de astăzi: dacă puteți să ne spuneți cine a fost artizanul acestei inițiative?
Sorin Grindeanu: Prim-ministrul.
Reporter: Prim-ministrul. El a fost cu ideea?
Sorin Grindeanu: Dacă nu vrea prim-ministrul, nu o faci. Această ședință nu se făcea la Timișoara.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Domnule ministru, să ne întoarcem puțin la punctul de trecere a frontierei de la Beba Veche. Au fost timp de mulți ani discuții și cu partea sârbă, dar se pare că nu s-a ajuns la nicio concluzie. Mai sunt șanse ca acel punct de trecere să fie cu ambele țări?
Sorin Grindeanu: Din ceea ce știu eu, ca plan în teren, în acest moment vorbim, dacă vreți, de un fel de sens giratoriu în care e în funcțiune în acest moment trecerea de frontieră din Ungaria în Serbia, iar noi facem această trecere din România în Ungaria și e vorba, dacă vreți, de aproximativ așa, dacă pot să-l numesc, să-l compar un fel de sens giratoriu cu vămi, urmând ca în perioada următoare să vedem dacă e fezabilă și deschiderea separată România-Serbia. Dar, repet, vorbim totuși de un sens giratoriu unde sunt aceste două puncte de trecere de frontieră.
Reporter: În privința punctului de trecere de la Beba Veche, dacă puteți să ne dați un termen rezonabil pentru deschiderea efectivă? Și a doua întrebare: pe Caransebeș – Arad, pe proiectul feroviar, care tronson este cel mai întârziat și care este cel mai avansat?
Sorin Grindeanu: Încep cu finalul.
Reporter: Mulțumesc!
Sorin Grindeanu: Cel mai avansat este Lugoj-Timișoara Est, se lucrează. Vă invit, verificați. Poate când mergem la urși, vedem și calea ferată, modernizarea. Ăsta e cel mai înaintat. Se vor începe lucrările și pe, într-un final, pe Timișoara până în Ronaț, Timișoara Est-Ronaț. Autorizația de construcție… Să știți că toate aceste întârzieri sunt din vina companiei care a câștigat, pentru că n-a depus până în acest moment sau a depus în urmă cu câteva zile, dacă nu mă înșel, documentația pentru emiterea autorizației de construcție. Cel mai în spate, cel care a început de fapt cel mai târziu, este Caransebeș-Lugoj. Dacă vă aduceți aminte, undeva în decembrie am semnat contractul.
Deci e justificată, dar să știți că înaintează foarte bine și are șanse mari să îi ajungă din urmă, cel puțin pe cei care lucrează pe Timișoara. Dar nu vreau să las în aer această discuție şi o să vă spun că am avut în urmă cu două săptămâni o întâlnire cu șeful lor de pe Europa, a acestei companii, fiind multinațională. Atenționat că poate au fost obișnuiți în toți acești ani să vină în România și să fie specialiști în a depune claim-uri. E aceeași companie care a realizat podul de la Brăila. Acești oameni vin în România – și i-am atenționat că mi-aș dori să își schimbe această practică – vin în România cu, nu știu, dau un exemplu, 100 de ingineri, dar vin după ei și cu o sută de avocați. De ce? Pentru că depun aceste claim-uri. Au cam rămas singurii. N-ați văzut vreodată vreo companie românească să facă, cel puțin în ultima perioadă, nu vreau să generalizez în trecut, să depună claim-uri sau n-ați văzut vreuna austriacă să facă acest lucru. I-am atenționat, revenind la întrebare, că mi-aș dori să lucreze mai mult decât să fie specialiști în a depune claim-uri și a fi mai buni avocați decât ingineri. Și cealaltă întrebare era?
Reporter: Termenul de deschidere a punctului de frontieră.
Sorin Grindeanu: Am aici: durata este de 14 luni, cu tot cu preluarea drumului şi aşa mai departe. Asta apare în indicatori.
Reporter: /…/.
Sorin Grindeanu: După aceea se dă drumul la circulație.
Reporter: /…/.
Sorin Grindeanu: 2025.
Reporter: Am și eu o întrebare legată de deschiderea acestui punct. În timp ce toată lumea așteaptă să intrăm și terestru în Schengen, iată că România investește în noi puncte de trecere ale frontierei cu Ungaria. Care credeți că este semnalul pe care îl dați prin această investiție? Pentru că pentru omul simplu…
Sorin Grindeanu: Ştiţi ce mi-aş dori? Ca la sfârșitul anului să nu fie necesară această investiţie.
Reporter: …înseamnă /…/.
Sorin Grindeanu: Mi-aș dori foarte mult ca la sfârșitul anului să intrăm și terestru şi să nu mai fie nevoie de această investiție. Dar preluarea drumului de la Consiliul Județean, trecerea la drum național, investițiile în aceste drumuri și – cei doi primari știu foarte bine că s-au început lucrările de asfaltare și de la Sânicolau spre Dudești Vechi – toate aceste investiții sunt necesare și oricum mergi într-un punct de trecere a frontierei care după aceea poate să fie fără poliție de frontieră sau vamă, dar în mod sigur cu Serbia nu. Atunci, haideți să vedem cum gestionăm.
Dar, repet, aș fi cel mai bucuros să avem această intrare în Schengen la sfârșitul acestui an și această investiție să fie una care să fie doar în drum, nu și în construcția respectivă. Vă mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu, domnule ministru. De altfel, pe parcursul acestei vizite a dumneavoastră de la presă să știți că o să mai aveți ocazia unei interacțiuni cu delegația venită de la București. Vreau să continui eu cu câteva informații legate tot de deciziile luate astăzi din ședința specială de guvern de la Timișoara, care au în vedere și alte șapte proiecte de investiții care se vor realiza în București, Râmnicu Sărat, Buzău, Galați și Alba. Aceste proiecte, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, vor trece în portofoliul Companiei Naționale de Investiții, pentru ca realizarea lor să se realizeze într-un termen cât mai scurt. Pentru îmbunătățirea infrastructurii medicale vor fi implementate două proiecte în București. Este vorba despre noua construcție la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București, o investiție estimată la 1,4 miliarde lei. Cel de-al doilea proiect are în vedere extinderea unui ambulatoriu cu înființare compartiment rezonanță magnetică, supraveghere postanestezie, terapie intensivă intermediară postoperatorie, care se realizează în București, și două noi centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate. Valoarea estimată a acestor proiecte menționate este de 15,5 milioane de lei. Următoarele două proiecte la care mă refer fac parte din strategia guvernului de a contopi politicile memoriei și cele ale educației, prin realizarea Memorialului „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România. Și, personal, sunt onorat că pot face anunțul acestei decizii guvernamentale în anul în care aniversăm 35 de ani de la Revoluție tocmai aici, la Timișoara, pentru că aceste proiecte trebuie să facă cunoscute tinerei generații detalii despre regimul de exterminare practicat de autoritățile regimului comunist, iar această investiție este de aproximativ 77 de milioane de lei. Un alt angajament asumat de țara noastră este amenajarea în București a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Se dorește a fi un spațiu al rememorării, al educației civice și al cercetării, dar și un pilon al luptei împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Investiția este estimată la 268 milioane lei. Alte trei proiecte incluse în componenta bună guvernanță din PNRR au în vedere construirea de noi sedii ale Judecătoriilor Buzău și Galați, precum și al Tribunalului Alba, iar valoarea totală a celor trei proiecte este estimată la 276 de milioane lei.
O altă decizie importantă este un memorandum adoptat în ședința de guvern de astăzi pentru a susține sistemul național de IT&C pe piețele emergente din Africa și America Latină și a face posibilă accesarea de fonduri externe. Guvernul a aprobat un memorandum în această direcție, care va crea, în primă fază, o strategie, în decurs de trei luni de zile, pentru ca statul român să poată da asistență în special IMM-urilor din domeniul IT&C pentru ca expertiza României, pentru care suntem bine-cunoscuți în domeniul de siguranță cibernetică și de dezvoltare de IT, să poată fi exportată, dacă vreți, prin proiecte comerciale, asistate, așadar, de statul român, pentru că Comisia Europeană a pus deja la dispoziție fonduri de 45 de miliarde de euro pentru dezvoltarea unor economii emergente din regiunile menționate – Africa și America Latină, și credem că România poate avea o contribuție substanțială în astfel de proiecte implementate pe fondurile menționate mai devreme. O altă decizie așteptată pentru ședința de guvern de astăzi se referă la implementarea solicitării premierului Marcel Ciolacu pentru ca Ministerul Muncii să vină în fața executivului cu modificările necesare pentru ca pensionarii să-și primească drepturile înainte de sărbătorile pascale. Prin două acte normative adoptate astăzi, o hotărâre de guvern și un memorandum, a fost asigurată suma totală de 9,3 miliarde lei pentru plata în avans, respectiv la începutul lunii mai, a pensiilor și a altor drepturi sociale aferente lunii aprilie 2024. Măsura a fost luată având în vedere minivacanța de Paște din perioada 1-6 mai. Fondurile sunt asigurate de la bugetul asigurărilor sociale de stat și de la bugetul de stat și vor fi virate către Casa Națională de Pensii Publice, către casele teritoriale de pensii, până la data de 30 aprilie, în așa fel încât pensionarii să-și primească drepturile cuvenite înainte de Paște. O altă decizie de interes pentru cetățeni se referă la simplificarea procedurilor de călătorie la ieșirea din țară, în cazul minorilor. În speță, se elimină obligativitatea persoanei fizice majore care însoțește minorul la ieșirea din țară de a prezenta certificatul de cazier judiciar. Polițiștii de frontieră pot verifica situația judiciară a însoțitorilor adulți ai minorilor prin intermediul Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar – ROCRIS, iar cazierul judiciar poate fi emis astfel pe loc. Polițiștii de frontieră au acces la cele mai recente informații cuprinse în certificatul de cazier judiciar al unei persoane. Aceeași hotărâre de guvern reglementează posibilitatea de expediere a pașaportului simplu electronic, prin servicii de curierat, la orice adresă de pe teritoriul României, cu costurile acoperite de solicitant, expedierea în cauză realizându-se în contul sumei plătite cu titlul de contravaloare a pașaportului. Sistemul va fi operaționalizat de la data asigurării condițiilor tehnice necesare. Deci mai avem un pas, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2025. Acestea au fost deciziile pe care am vrut să le punctez în fața dumneavoastră. Va urma, conform unui obicei al biroului de presă al guvernului, un comunicat de presă detaliat, iar cei acreditați pentru ședința de astăzi vor primi, de asemenea, acest comunicat, iar eu vă stau la dispoziție dacă aveți întrebări. Dacă nu, vă mulțumesc și mi-aș dori să ne revedem sănătoși.
Reporter: O întrebare legată de hotărârea de guvern privind cazierul judiciar care nu mai este necesar…
Mihai Constantin: Tocmai a fost decisă astăzi, în ședința de guvern, urmează să fie publicată. Da, ROCRIS-ul este funcțional. E vorba despre adulții care nu sunt tutori sau părinți ai copilului care însoțesc un minor în afara țării. La punctul de trecere a frontierei vor putea clarifica cazierul judiciar, pentru a întreprinde călătoria. E o simplificare așteptată și binevenită. Mulțumesc foarte mult, mulțumim de găzduire! E o bucurie să fiu aici și să ne revedem sănătoși!
Sursa foto Guvern
