Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la prezentarea raportului de activitate pe anul 2023 al DNA
Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la prezentarea raportului de activitate pe anul 2023 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
„(…) Ministerul Afacerilor Interne are, după cum se ştie, o relaţie structurată, instituţional şi legal, cu Direcţia Naţională Anticorupţie. Principiul se derulează pe trei paliere: un palier de cooperare operativă, un palier de cooperare în domeniul resurselor umane şi un palier de cooperare în domeniul pregătirii profesionale, să îi spunem.
În ceea ce priveşte partea de cooperare operativă, Ministerul Afacerilor Interne furnizează Direcţiei Naţionale Anticorupţie date şi informaţii cu privire la indicii, fapte de corupţie presupuse, în special prin Direcţia Generală Anticorupţie din MAI, Direcţia Generală de Protecţie Internă, Direcţia de Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române.
În acelaşi timp, furnizăm suport operativ, în special prin D.O.S. şi D.I.C.E., dar şi criminalistic, prin structurile Poliţiei Române.
Nu în ultimul rând, furnizăm suport operativ în teren, prin Jandarmerie şi Poliţia Română, în unele operaţiuni, cum ar fi flagrante, descinderi, percheziţii. Sunt, în general, operaţiuni de risc, care reclamă protecţia celor care le desfăşoară.
În ceea ce priveşte resursele umane, DNA are în schemă 370 de poliţişti judiciari, 41 de posturi sunt vacante, deci avem 329 de poziţii ocupate. Nu aş vrea aici să creez confuzie; există aparent o disonanţă între cifra pe care o furnizez şi cifra pe care o vedeţi acolo pe tabel, pe afiş, diferenţa între 350 de procurori anunţaţi de DNA şi 370 anunţaţi de Ministerul Afacerilor Interne e dată de cei 20, rectific, poliţişti, nu procurori. Cei 20 de poliţişti sunt cei care lucrează la EPPO.
Vă spun asta pentru că avem o presă foarte atentă şi nu aş vrea să fiu taxat făcând greşeli. DNA nu poate să facă greşeli; numai eu aş fi putut greşi cifra, şi să ştiţi că diferenţa este la EPPO. Pentru noi sunt tot plecaţi, pentru DNA nu sunt la DNA, că sunt la EPPO, dar EPPO se sprijină pe structura de suport a DNA în România.
În ceea ce priveşte pregătirea profesională, sigur, MAI contribuie cu expertiză în domeniul tehnic, criminalistic, operativ, dar la rândul său, DNA contribuie cu expertiza specifică în domeniul urmăririi penale.
Vreau din capul locului să spun că această cooperare va continua, va continua cu loialitate, aşa cum ne cere Constituţia, dar va continua şi cu deplina convingere că numai împreună putem să potenţăm şi rezultatele DNA şi ale MAI. E o provocare comună, o muncă în echipă şi succesul este împărţit întotdeauna.
Fără rezerve voi sprijini această cooperare, am îndemnat întotdeauna echipele cu care am lucrat să lucreze în echipă şi să joace în echipă. Spiritul de echipă este foarte important.
Acum ştiu că pe dumneavoastră vă interesează poate cel mai mult ce o să spun despre poliţiştii judiciarişti detaşaţi. Vom continua, în ultimul an au fost numai 66 după cum ştiţi, avem alte 28 de cereri în analiză, vom continua într-un ritm cum să îl numesc, allegro ma non troppo, dacă tot am început cu muzică, cu imnul naţional cântat de un cor foarte frumos să menţinem în ritmul acesta discuţia, dar sigur trebuie să avem grijă şi de nevoile MAI şi avem aici o bună cooperare şi cu dumneavoastră şi cu DIICOT cu toate discuţiile de parcurs.
Aţi spus, domnule procuror şef DNA, că există încă un cost ridicat al corupţiei şi că prioritizaţi acţiunile DNA în acele zone care au un impact pe cetăţeni. E foarte bine. Vă rugăm să aveţi în vedere şi zonele care au un impact pe bugetul de stat, care ştiţi, temporar suferă, că tot suntem în lumea finanţelor, iar aici inevitabil mă duce gândul şi la bugetul de stat care suferă pentru că se practică în continuare pe scară largă o evaziune fiscală şi ea este însoţită invariabil de corupţie.
În general, când am vorbit de DNA de-a lungul anilor atenţia s-a concentrat pe mediul politic şi era si firesc, dar ce se constată şi constat, dacă vreţi un punct de vedere personal şi l-am mai spus aici la bilanţul DNA, este că trebuie să acordăm în egală măsură atenţie unei zone pe care aş denumi-o de oligarhie administrativ-financiară, adică o serie de funcţii din aparatul administrativ de stat care sunt ocupate ani de zile de cam aceleaşi persoane şi unele dintre ele poate capătă sentimentul impunităţii.
Sunt date, informaţii certificate de către instituţii ale statului român că avem acolo corupţie, evaziune fiscală favorizate de acte de corupţie administrativă, în special în zona vamală, în zona fiscului în general oriunde se manipulează banii şi valori financiare şi cred că trebuie să ne preocupăm în aceeaşi măsură cel puţin aşa cum în mod legitim firesc trebuie să ne preocupe corupţia politică şi corupţia administrativ-financiară la fel de grav şi sunt convins că procurorii dumneavoastră înţeleg perfect ceea ce vreau să spun.
Legat de viitor, de perspectivă chiar dacă dumneavoastră v-aţi referit mai mult la partea de bilanţ cum e şi firesc cred că pur şi simplu trebuie să urmaţi un program de lucru care e dat chiar de proiectul dumneavoastră de candidatură care s-a concentrat acolo pe mijloace manageriale, tehnici de multiplicare a efectului disuasiv, aţi vorbit de digitalizare în acel proiect, aţi vorbit de pregătire profesională şi de concentrarea pe recuperarea produsului infracţiunii. Cred că sunt zone unde de asemenea trebuie să insistaţi în perspectiva.
În sfârşit, am promis că mă limitez la câteva consideraţii din perspectiva de ministru al Afacerilor Interne, nu aş vrea totuşi să şochez contrazicând tradiţia politică românească şi nu o să mă ţin de cuvânt, o să fac două trei remarci şi din perspectiva strict judiciară.
2022 a marcat adoptarea unei legi importante privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi aş vrea să spun ce am spus şi atunci că soluţia adoptată din punctul meu de vedere este una temporară şi a fost dată de o serie de parametri pe care nu îi putem schimba, ca ministru al Justiţiei, respectiv poziţia foarte fermă a CSM cu privire la soluţia ulterioară desfiinţării SIIJ şi presiunea obţinerii acelui obiectiv care îl aveam nevoie respectiv încheierea mecanismului de cooperare şi verificare, obiectiv care ne-a deschis o perspectivă şi în privinţa extinderii la Spaţiul Schengen, pentru că după cum ştiţi în mod incorect se făcea deseori asocierea între mecanismul de cooperare şi verificare şi Spaţiul Schengen. Deci era absolut necesar să procedăm la desfiinţarea SIIJ în 2022 şi nu o puteam face decât într-un fel în care să se obţină sufragiile CSM, dar am spus atunci şi o repet astăzi că eu o văd doar ca o soluţie temporară şi asta rămâne o temă sigur poate nu pentru anul acesta şi nu pentru DNA cât pentru Parlament şi Guvern şi CSM în perspectivă.
Repet, e un punct de vedere personal.
După cum cred că tot în perspectivă, începând de la anul încolo, pe o plajă de mult mai mulţi ani, ar trebui să începem să reflectăm la ideea de modernizare instituţională a DNA, de a evalua dacă modul de organizare, arhitectura, întinderea în teritoriu, structurarea unităţilor teritoriale ale DNA mai corespund provocărilor prezente sau dacă nu cumva sunt rămase oarecum în urmă, ele fiind gândite în urmă cu douăzeci şi mai bine de ani.
Şi cu aceasta cred că am spus destul şi îmi cer scuze dacă am abuzat de răbdarea dumneavoastră!
Încă o dată, în încheiere, vă doresc mult succes, şi dumneavoastră şi colegilor procurori, tuturor celor care lucrează în DNA şi aşteptăm, anul viitor, să vedem ce surprize ne prezentaţi la bilanţ!
La revedere!”
DIRECŢIA INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Sursa foto Ministerul Justitiei
